🎉 [Încheiat] CONCURS: Comunitatea Orange împlinește #4 ani!

[GeorgianaD]

Astăzi împlinim 4 ani alături de voi și în cinstea acestui eveniment vom găzdui un #SuperConcurs.

Vor fi premii cool (4 smartphone-uri Samsung Galaxy S22) și va fi super distracție 😊.

Campania se va desfășura în perioada 6 - 19 iunie 2023, iar participarea este extrem de simplă. Vă invităm să împărtășiți cu noi cea mai amuzantă experiență pe care ați avut-o în viață în materie de tehnologie. Ar putea fi o întâmplare haioasă cu un gadget, o întâlnire antologică cu o nouă tehnologie sau orice moment simpatic legat de tehnologie care v-a făcut să râdeți. Vrem să ne simțim bine și să ne distrăm, iar simțul umorului să strălucească. Ce ziceți? Acceptați provocarea?

Iată cum puteți câștiga: Povestiți-ne aventura voastră printr-un comentariu de minimum 200 cuvinte la această postare și adaugți hashtag-ul #4ani. La finalul campaniei vom premia primele 4 postări în ordinea descrescătoare a numărului de likes primite de la ceilalți membri din Comunitate, deci autorii celor patru comentarii care vor acumula cel mai mare număr de aprecieri vor câștiga fiecare câte un smartphone Samsung Galaxy S22. Simplu și fun! 4 ani, 4 premii 😊

NB: vom lua în considerare doar o singură postare per participant (în cazul comentariilor multiple, vom lua în considerare doar prima întâmplare povestită)

Regulamentul campaniei este disponibil aici.

Așadar, sunteți pregătiți de distracție? Vă așteptăm să împărtășiți cu noi povești de neuitat despre tehnologie.

La mulți ani Comunitatea Orange! La mulți ani nouă, tuturor!

UPDATE 30 iunie 2023

Concursul nostru s-a încheiat! Va mulțumim tuturor pentru că ați împărtășit cu noi povești amuzante și ne-ați făcut (cel puțin) să zâmbim 🤣🤣🤣.

Cei 4 câștigătorii validați sunt: 

Simina92 – 104 aprecieri 

Danyycool – 92 aprecieri

Miha_Z – 63 aprecieri 

ValyGreavu – 52 aprecieri

Felicitări tuturor!

[Romeo_]

#4ani La multi ani Comunitatii Orange si intregii echipe care e la baza ei!🎂🎁🥂🍾.În anul 2004 când toti prietenii vorbeau despre PC,memorie,hard,jocuri si eu nu aveam idee despre ce vorbesc,parca vorbeau alta limba(eu nu aveam PC) si ma uitam ca prostu si ma intrebam: oare despre ce vorbesc?Pana intr-o zi cand nu mai suportam sa ma simt exclus si din economii mi-am cumparat primul PC.Din pacate era un AMD K7 si filmele mergeau in reluare pe el 🤣. Apoi l-am vandut si am mai imprumutat bani sa-mi iau unul nou pentru a tine pasul cu prietenii dar si pentru ca aveam nevoie de el.Succes tuturor la concurs!🤗😘🤝

[Tiberiu1001]

La multi ani!

Socrul meu barbat verde si bunic la 80 de ani a primit un abonament si telefon Orange. Intr-o seara a fost apelat video de nepotii lui de peste ocean. A crezut ca  nepotii sunt deja in curte si vor sa glumeasca pe seama lui. A cautat prin curte pana a venit noaptea. A doua zi lamurit a tras concluzia : Vorbesti cu omul peste ocean de zici ca este gard... de... calitatile metalului! 

Toate cele bune si la mai mare! 

[user_17735074]

Eu sunt sincer! Nu am nici un eveniment , cu privire la o întâmplare pe linie de telefonie mobilă Orange!

[teacher_]

@user_17735074 , nu trebuie să aibă legătură cu Orange. Poate să fie legat de orice tine de tehnologie....orice lucru amuzant.... Poate totuși te mai gândești, să respecți condițiile de participare. 

[Miha_Z]

#4Ani

La multi ani Comunitate Orange și dragi colegi. De 4 ani sunteți a doua mea familie și mereu intru cu mare drag in aceasta Comunitate. 

Sa ne revedem și peste 40 de ani în aceași formatie! 😚🤗

Referitor la întâmplarea hazlie s-a petrecut într-o sală de cinema la vizionarea filmului Dezastru din San Andreas in 4DX. Acasă aveam de câțiva ani TV 3D și am zis că mare diferența n-are cum sa fie, că deja sunt obișnuită cu o parte din efectele speciale. 

Așa că împreună cu 5 prieteni ne-am înarmat cu popcorn și suc și ne-am ocupat locurile rezervate. Până să inceapa filmul am vizionat 2 trailer-uri,unul de acțiune și unul de groaza de era să-mi stea inima. Nu-mi imaginasem o secundă că trăirile vor fi atât de intense, fiindcă un sfert din punga de popcorn era deja pe jos. Și stăteam și mă imaginam cum voi mai pierde jumătate de oră după film pentru a ajuta la curățenie, fiindcă angajații ne recomandase sa nu luam popcorn, că vom fi prea captivați de acțiunea filmului și vom uita de tot ce-i in jur. 

Într-un final incepe și filmul nostru și deja mă încurajam că nu poate fi mai rău decât secvențele din filmul de groaza. 👻 Totul a fost frumos și pe relaxare până a început acțiunea propriu zisa. După ce falia San Andreas a cedat și a produs cutremurul totul s-a schimbat în sala de cinema. In momentul in care au început clădirile sa se miste și să se prăbușească, iar scaunele noastre se balansau cu noi, efectiv căutam un loc pe unde sa mă ascund, pentru a scăpa nevătămată. 😱 Mâinile le țineam deasupra capului, vroiam să mă dau jos din scaun, dar apoi am zis să mă liniștesc că nu e nimic real. 

Dar sentimentul de frica nu dispărea ci se amplifica din ce in ce mai tare când clădirile se prăbușeau, lumea era disperata și încerca să se salveze, iar în sala începea să miroasă a cauciuc ars. Când au apărut și rafalele de ploaie declanșate în timpul secvenței de tsunami, atunci am dat să mă ridic de pe scaun, dar un prieten m-a oprit spunandu-mi că nu mai durează mult și oricum ce a fost mai greu a trecut. La senzația cutremurului am facut față, dar sa mor înecată nu puteam, mai ales că nu știam să înot și aveam și o teama de apa. Așa că urmatoarele secvențe din film le-am mai petrecut și cu ochii închiși, bucurandu-ma în liniște de stropii de ploaie și mișcarea scaunului.

Efectele speciale au meritat toți banii, dar trebuia sa ai o inima puternica și să fii fan la senzații tari. Pentru mine și cam jumătate de sala de cinema, ele au fost cam intense, lucru care se vedea ulterior pe paloarea fetelor noastre. 😁😂 

De cate ori ne aducem aminte de acest eveniment, ne amuzam și nu ne venea sa credem cum ne-am lăsat păcăliți de am intrat in starea de panica din cauza efectelor speciale folosite. 

[Razvan]

Noi, in 2009 am fost la cinema 7D la casa bântuită, și da a fost super intens, eram in pielea personajului. 

[Vio73]

#4 ani minunați!

Salutare tuturor!

Legat de o întâmplare haioasă din viața mea, o să descriu în  cele ce urmează una care ține  de instalarea serviciului fix de la o altă companie, în apartamentul meu.

Cu ani în urmă, mi-am cumpărat un apartament și , ca tot omul, aveam nevoie de internet și televiziune. Cum Orange nu oferea așa ceva pe vremea aceea, am fost la un sediul al companiei, am făcut contract și am așteptat apoi instalarea propriu-zisă .

Nu eram personal acasă când a venit echipa, dar au instalat serviciile de televiziune în prezența soției și au spus că putem cumpăra un router, pe care îl putem folosi pentru wifi, pentru că serviciile de internet sunt disponibile.

Zis și făcut, am cumpărat routerul și am încercat să fac ceea ce mi s-a spus telefonic, dar nu am reușit. Și nici doar pe fir nu funcționa nimic. 

Mi se spune că mi se trimite un tehnician să verifice. Peste vreo oră, sună cineva la interfon și îi răspund, îi spun că aștept să ajungă, îi deschid ușa de la scara blocului, iar imediat deschid și  ușa de la apartament, ca să-l întâmpin. Stăteam la etajul 1 și evident, trebuia să ajungă în câteva secunde, lucru ce nu s-a întâmplat. Mă duc uimit jos, mă uit, iar în acel timp văd un bărbat că se urcă într-o mașină cu înscrisurile companiei respective și pleacă în trombă.

Nu știam dacă trebuia să râd sau să plâng, dar mă întorc resemnat în casă!Nu stau 5 minute și primesc un SMS de la ei, în care mi se spune că sesizarea nu știu care s-a rezolvat. Începuse să devină din ce în ce mai distractiv!

Pun mâna din nou pe telefon și sun, iar de la celălalt capăt al firului, o voce feminină îmi răspunde și îmi spune că la ei apare că problema s-a rezolvat! Îi povestesc întamplarea și îmi spune ulterior că ,,îi apare că nu am fost acasă " și de aceea nu s-a rezolvat, după ce îmi spusese că s-a rezolvat. I-am spus din nou, că am fost acasă, dar după ce am deschis ușa blocului de la  interfon și i-am spus persoanei să urce, iar aceasta nu a mai ajuns. A râs puțin și a zis că se mai întâmplă și că îl retrimite în locație, dacă sunt acasă. Îi spun că sunt și că îl aștept, doar să si ajungă.

După vreo 45 minute,  sună interfonul din nou și alerg disperat pe scări, după ce răspund la interfon și deschid. Apare un domn tânăr, cu geantă pe umăr și cu scăunel pe mâna dreaptă. Îl întâmpin cu un zâmbet ironic și, după ce îmi spune pe un ton plictisit că nu eram acasă (repet, după ce i-am răspuns), îmi spune că sigur am eu ceva care nu funcționează și nu netul este problema. I-am spus că sunt convins că e ceva de pe scara blocului, pentru că eu am un laptop nou, cu windows original, pe care îl folosesc pe internet mobil și că este foarte bun la ceea ce-mi trebuie mie.

După ce analizează un pic laptopul, cablul de internet și routerul, îmi spune că laptopul e de vină și că nu are ce să facă, asta este. Eu insist pe un ton glumeț că problema este de fapt la ei, iar el atunci îmi spune că mai face o încercare și se duce să ia laptopul său, care este unul deosebit.

Se duce jos, iar eu mă țin după el (să n-o întindă iar), iar după vreo 10 minute vine cu un notebook drăguț, pe care îl bibilește în toate felurile. După ce analizează vreo câteva minute problema, dă verdictul râzând că ,,da, se pare că internetul este de vină”. Încep și eu să râd și îi spun că ,,știam”.

Apoi se duce în scara blocului cu scăunelul respectiv, se urcă pe el, umblă la o cutie pe acolo și după vreo câteva minute se întoarce râzând în casă spunând : ,,gata, s-a rezolvat”.

Configurează apoi din nou tot ce trebuia, pornim routerul, bag parola la laptop și totul este în regulă, iar amândoi zâmbeam sarcastic. Ulterior îi mulțumesc și omul își vede de drum, cu zâmbetul pe buze!

Mi se pare cea mai distractivă situație din viața mea legată de tehnologii, pentru faptul că au fost mai multe evenimente haoiase care s-au succedat, începând de la fuga de ușa blocului, sms-ul primit din care rezulta că s-a rezolvat situația, râsul operatoarei din call center, insistența tehnicianului din care reieșea că laptopul meu e de vină și de fapt, era internetul, faptul că a adus alt laptop și bineințeles că s-a făcut de râs, lucru recunoscut la sfârșit, când a văzut și recunoscut că era o problemă pe scară, lucru ce i-l spusesem și lui, dar și celor din call center cu care am avut mai multe discuții anterioare.

La mulți ani, Comunitatea Orange! Sper să fim in continuare la fel ca și până acum, iar ,,Povestea Orange" să meargă mai departe!

Mulțumim!

#4 ani

[bodo130192]

Salut si la multi ani!

era anul 1999, ai mei au reusit sa imi cumpere primul pc un Hewlett Packard (hp) cu un procesor pentium 1 mmx, vreo 8 mega de ram si 256 mb spatiu de stocare (detalii). Am doua faze comice de la inceput, prima intalnire cu mouse-ul, mai exact cursorul lui pe care l-am pierdut si nu reuseam sa il mai gasesc pe ecran (bine ca nici mouseurile de pe vremea aia nu te ajutau), sau atunci cand am reusit sa imi instalez unitatea cd rom si nu intelegeam de ce nu functioneaza, insa eu puneam cd-ul invers 🙂 #4ani

[TheSpecialist]

La mulți ani Comunității Orange !!! Au fost #4ani plini de provocări, inovații, surprize și distracție. 
Dar sa va povestesc și eu, apropos de tehnologie, cum ne distram noi in facultate pe la începutul anilor 2000, când Internetul era încă rara avis. 
Obisnuiam, împreuna cu câțiva colegi, sa mergem la acele Internet Cafe-uri si cel mai ok , raport distracție/preț, era sa optezi pt un Long Night. Asta însemna, veteranii probabil își mai aduc aminte, sa stai pe un preț absolut decent, de la ora 23:00 la 7:00 dimineața următoare. După o verificare rapida a email-ului si 2-3 vorbe pe mIRC, distracția principala era sa jucam un fel de precursor al NFS-ului, cred ca Porche se numea, joc care antrena cam toată lumea din sala de internet ( si eram minim 20 de oameni). Si uite așa, cu câțiva litri de cafea si sucuri, volumul la boxe blană, țigările aprinse, incepea nebunia. Concuram ore in șir, extaz, delir, toata lumea savura jocul. Dar, împreuna cu 2 colegi aveam pus la cale un plan: dacă unul din noi ajungea la jumătatea cursei pe primul loc ( si se întâmpla des pt ca abuzam de acele Long Night-uri, iar repetitio mater studiourum  est) ceilalți doi, indiferent unde erau pe traseu, blocau drumul. Astfel, când primul ajungea tura următoare in zona respectiva, îl lăsam sa treacă apoi când veneau ceilalți mișcam ușor celelalte doua mașini astfel încât era imposibil pt cineva sa mai treacă de ambuscada. Imaginati-va cati dumnezei se debitau pe secunda de la toți cei ingramadiți in mașinile capcana, câte înjurături scăpau din carambolul ăla pt ca nimeni nu se aștepta, fiind al 2-lea sau al 3 lea in cursa și suflându-i in ceafa primului concurent, știind ca toți ceilalți sunt in urma, sa intre dupa o curba sau niște copaci, direct in 2 amețiți care, aparent se rătăciseră sau li se blocase calculatorul (ziceam noi  😆 ). Ce mai, birjarii erau mici copii ! Tastaturi rupte pe genunchi sau aruncate pe geam spre disperarea flacaului care ne păzea, unii ieșeau afara din Cafe, alții se jurau ca nu are cum, cât ghinion au avut ! 😂😂😂 Delirul, in toate formele lui, era la cote maxime. 

Ce vremuri frumoase ! 

Disclaimer: niciun calculator nu a avut de suferit realmente in timpul acelor concursuri. Sau vreo pisica aflată sub geamul Internet Cafe-ului. Doar mândria unora dintre gameri. Toate tastaturile, pet-urile, scrumierele avariate au fost achitate către unitatea respectiva. 

La mulți ani încă odată pt cei #4ani si la cati mai mulți !

[svetalex]

#4ani

La mulți ani Comunitatea Orange!🥂🍸🍾🎂 Nici nu îmi vine să cred că a trecut atâta timp și încă îmi amintesc emoțiile lansării acestei frumoase comunități. Mă bucur că am fost printre cei care au participat de la început la contruirea comunității, chiar dacă pe parcurs, timpul nu mi-a mai permis să mă implic în aceeași măsură 😔

Și pentru că este rost de povești #4ani, vă las să va amuzați și voi de o întâmplare „haioasă” (sau nu🫣) în care am fost „protagonistă”.

Concediu la mare 🌊🫧☀️în Bulgaria, înainte de pandemie, doar eu cu soțul meu câteva zile fără copii. Era după masa de prânz, soțul meu merge în cameră, eu rămân la piscină să mă bronzez și să văd un episod dintr-un film pe telefon. După un timp, mi se pare mie că este prea puternic soarele, îmi iau prosopul și mă îndrept spre cameră, continuând însă să mă uit la film.

Chem liftul, sunt singura persoană în lift, apăs butonul pentru etajul 8, toate bune și frumoase, ajung în fața camerei, intru și mă asez confortabil în fotoliu cu ochii încă în telefon la film. După nici 2 minute, din baie iese un domn, în costumul lui Adam☘️, eu tot cu ochii la film, am ridicat privirea doar pentru că am auzit o voce care nu părea a soțului meu, într-o limbă pe care nu o cunoșteam.

Cand am vrut să mă ridic din fotoliu, am scăpat telefonul din mână😱😲😳, domnul respectiv, surprins și el de prezența mea, încerca să își găsească un prosop. Nu mai nimeream să zic nimic, nici în engleză, nici în română😶😐🤐, nu înțelegeam exact ce se întâmplă, mi-am recuperat telefonul de pe jos și am fugit afară din cameră. Îmi amintesc doar că domnul respectiv a ieșit după mine pe hol (după ce își pusese un prosop în jurul taliei - nu știu dacă era sau nu prosopul meu, că eu în acea cameră l-am lăsat) și striga după mine Miss... Miss...

În fața liftului, m-am dumirit că eram de fapt la etajul 5 (probabil că cineva chemase liftul de la acel etaj, iar eu eram total absorbită de film încât nu mi-am dat seama unde am coborât). În seara aceea nu am mai vrut să mănânc la restaurantul hotelului, de rușine să nu mă întâlnesc cu noul meu „prieten”, iar a doua zi am plecat acasă pentru că s-a terminat sejurul.

Și acum, în concedii, soțul meu mă mai șicanează cu acea întâmplare, sau le zice copiilor să se asigure că nimerec camera noastră (bineînțeles că nu am povestit copiilor de ce le dă tatăl lor această „responsabilitate”😜🤪)

Morala: Încuiați 🔑întotdeauna camera de hotel! 😂😂😂

[Vrajitoarea]

La multi ani, dragilor! #4ani minunati si multi altii de acum inainte!

Multe ar fi de povestit legat de tehnologie, mai ales cand iti dai seama ca ai prins inceputurile si s-au adunat multe intamplari de-a lungul timpului 🙂

Dupa ce mi-am luat primul calculator (as putea zice secolul trecut, dar e de-a dreptul si mileniul trecut), a venit in vizita la noi bunica, femeie simpla de la tara, care atunci cand m-a vazut jucandu-ma pe calculator a zis ca "numai ca-i cel necurat in el", altfel nu se poate explica cum merge si face personajul de pe ecran cum ii zic eu 🙂

Apoi inceputurile retelelor, care cel putin la noi au debutat cu doi- trei prieteni din bloc care si-au legat in retea calculatoarele, apoi au mai venit altii din bloc, pe urma scara urmatoare si pe urma inca doua- trei blocuri. Continuarea a fost cand unul a avut internet si am inceput sa avem si acces la internet, iar pe urma, cand deja eram mai multe blocuri legate in retea, unul mai intreprinzator si-a facut firma si asa a functionat cativa ani, pana cand a venit o firma mai mare care a cumparat toate firmele mici din cartier. Tot datorita tehnologiei am ajuns si pe bloc, in toiul noptii, sa reparam ceva la retea 🙂

Acum, daca pleaca in tabara copiii, trebuie sa ne sune, video daca se poate, apoi ii mai supraveghem si prin aplicatii gen Family link, dar tin minte ca atunci cand mergeam la mare, de abia reuseam sa dam cate un telefon scurt acasa, iar uneori stateam si cate o ora sa prindem telefonul liber in Costinesti.

Iar sa ajungi in strainatate, era o adevarata aventura, am prins si cu harta si cu GPS luat ca atare, dar bineinteles ca trebuia sa ai grija sa actualizezi permanent softul si hartile, altfel nu recunostea bucati din autostrada, roaming daca aveai era pe telefonie si acela foarte putin, pe internet nici vorba, iar daca ai fi vrut sa intrebi un localnic ceva, bariera lingvistica chiar era o problema, nu aveai Google translate sau alta varianta sa poti comunica.

Acum suntem in perioada in care telefonul face parte din viata noastra, cei mici ii invata pe bunici cum sa il foloseasca, cu ajutorul lui putem verifica pulsul, ne numara pasii, platim cu el, vorbim, ii vedem pe cei dragi, alegem traseul cel mai rapid sau vedem unde sunt blocaje in trafic, traducem ce avem nevoie, invatam, rezolvam probleme, citim carti, calculam si multe altele pe care nici nu ni le puteam imagina ca o sa le putem face cu ajutorul lui.

Ritmul de dezvoltare a fost destul de alert, asa ca astept cu interes sa vedem cat o sa reusim sa ne adaptam in continuare la ce mai apare in domeniul tehnologiei si cu ce o sa ne mai surprinda 🙂

[Anonim]

La mulți ani #4ani! Sa povestesc si eu o întâmplare care mi se pare amuzanta . Anul 1999 primul meu telefon un nokia 5110 ditamai cărămida la propriu. Eram super încântat aveam 10 ani pe atunci. Dar ce ma oftica cel mai tare in special vara când ieșeam cu telefonul afara dacă îl Țineam in buzunarul de la pantaloni efectiv cădeau pantalonii de pe mine 😄, am pățit inclusiv la școala când alergam pe hol hop jos pantalonii, era destul de greu telefonul😅.  Începusem sa las telefonul mai mult in casa de frica sa nu cada pantalonii de pe mine din cauza greutății lui 😅.Frumoase vremuri, te jucai snake și space impact, iar pe calculator rupeam Aladin și Hercule și in special Counter strike.
 Cine își mai amintește de tarifele din anii 2000, 35 cenți parca minutul, când te prindea cineva cu căsuța vocala mama ce îl înjurai. La vremea aia si telefoanele erau mai rezistente dădeai de pământ cu ele zbura tot din telefon îl asamblai înapoi si era ca nou. Acuma dacă îl scapi umpic adio display. La mulți ani, sa ne vedem in aceeași formula și peste 50 ani, multă sănătate. Mult succes tuturor. Sper sa fi ajuns la măcar 200 cuvinte ca am o lene sa număr 😅. Un an nou cât mai bogat pt toți.

[FLo1]

Nu știu alții cum sărbătoresc #4ani, dar eu când mă gândesc la începuturile utilizării WAZE-ului de către mine îmi vine și acum să mă iau la .... bobârnace. Încrezându-mă în WAZE (după verificări pe trasee scurte/cunoscute), pornesc cu întreaga familie în vacanță, călare pe patru roți, în căutare de bălăceală și puțin bronz. Bineînțeles, locația fiind o stațiune balneoclimaterică din Transilvania, nu am avut acces la autostradă, ci la un drum județean, cu puține marcaje. Deplasarea într-o primă fază (adică drumul de mers) a fost fără surprize sau alte peripeții, am prins chiar și vreme plăcută, ce mai: entuziasm maxim la bord. Însă la întoarcere, viteaz că GPS-ul WAZE-ului mă va ”ghida” exact pe același traseu și ascultând muzică (nu vocea WAZE-ului), și nelăsând firmituri (asemeni poveștii cu Hansel și Gretel), surpriză: ”ratând” o intersecție am pornit curajos pe un alt drum județean care ocolea mai bine de 20km  (în loc de 7km) până să ajung într-un punct comun al drumului european cunoscut pentru întoarcere. Deși părea că drumul nu ar fi străin, WAZE-ul arăta să mă întorc într-un mod ciudat, adică la vreo 4 km înainte și apoi să mă întorc pe traseul corect. Și am mers așa o bună cale de drum fără intersecții, până să-mi dau seama de păcăleala WAZE-ului, întrucât am observat deja alte localități decât cele întâlnite pe drumul de mers. În acel moment am întors și am revenit până la intersecția unde, la un sens giratoriu, WAZE-ul m-a direcționat pe o rută după o numărătoare greșită a ieșirilor din sensul giratoriu.

MORALA: Nu lăsați tehnologia să vă ghideze peste tot. Instinctul și cunoștințele personale în multe cazuri pot face diferența în bine.

[Noah]

În 1990 am cumpărat primul tv color românesc, făcut la Pipera de Electronica București. Un tv Indiana, foarte bun, cred că ar funcționa și astăzi dacă e, în fine, din păcate are și tub cinescop și doar vreo 55 de programe doar, nu mai zic de consum .Îl ducem noi la țară, că acolo locuiam după căsătorie, cu cei doi bunici ai soției . Nu întrebați, e povestea altor zile . Poate cel mai haios acum mi se pare cat de mirați și neîncrezători au fost cei doi bătrânei în legătură cu telecomanda. Sub nici o forma nu credeau că nu e nimeni sub masă care de fapt schimba canalele. Multa vreme trăiau cu impresia că nu există așa ceva, pe principiul cu girafa și olteanul .Peste ani, după ce ne mutasem la casa noastră, primesc telefon sa fac o cursă de ajutorare la bătrâni, nu le mai mergea tv și venea revelionul.Ca lăsasem lor Indiana acum, la bloc aveam cablu și erau mai multe canale decât prindea acesta. Și mă duc, și fără multă vorbă și pierdere de timp îl duc la oraș să îl repare. Eu îmi aprind o țigară și mă duc afara pe o banca in frig .Că un lucru e cunoscut, pentru fumători nu exista frig și ger dacă îți arde gâtul. Frate, da nu apuc bine să îmi fac placerea și vine un băiat afara din atelier .Și zice cu hlizeala în voce, că pot lua tv ul .Că e reparat și mă costă vreo 4 lei, la banii de astăzi adaptați.Adica 2 (doua) baterii R 6 care se goliseră și ....😀

#4 ani