Săptămânile trecute am participat la un curs cu tema "Ce este și cum prevenim sindromul burnout" Din curiozitate mai mult, am fost cât se poate de atent la ce s-a prezentat, cu exemple din viața reală, și mi-am dat seama că eu sunt una din persoanele norocoase, care nu a avut de suferit de pe urma acestui sindrom.
Burnout-ul este un sindrom psihologic care apare ca un raspuns prelungit la factorii de stres cronici interpersonali, in mod special, de la locul de munca. Mai mult decat stresul intens, sindromul de burnout asociaza modificari afective si cognitive, provoaca depersonalizare si o stare de epuizare coplesitoare, sentimente de cinism si detasare si un sentiment de ineficienta si lipsa de realizare. Persoanele aflate in burnout isi pierd total motivatia si energia.
Daca pana nu demult termenul se referea doar la riscurile extreme carora le faceau fata profesionistii din domeniul sanatatii, ofiterii de politie, pompierii si cei care se ocupa de traume si servicii umane, astazi, burnout-ul cuprinde si alte categorii de persoane, si, mai mult decat atat, sunt semnalate tot mai multe cazuri in randul copiilor si ingrijitorilor lor, dar si in alte circumstante, de exemplu familiale.
Studiile recente sugereaza ca stresul profesional si simptomele epuizarii profesionale sunt mult mai raspandite in randul medicilor decat in randul angajatilor din alte domenii, chiar si dupa ajustarea orelor de lucru si a nivelului de educatie. Burnout-ul poate avea numeroase consecinte profesionale si personale, inclusiv o crestere a fluctuatiei medicilor, reducerea calitatii ingrijirii pacientilor, afectarea relatiilor personale si consumul problematic de alcool. Cauze In majoritatea cazurilor, cand oamenii vorbesc despre burnout, se refera la burnout profesional. Oamenii, procesele de munca si trasaturile de personalitate influenteaza semnificativ marja de toleranta si reactivitatea la stres.
Exista o prejudecata in jurul sindromului de burnout care ii face pe oameni sa simta ca este cauzat exclusiv de volumul de munca sau de incapacitatea de a face fata stresului. Dar, in multe cazuri, factorii sunt in afara controlului nostru. De aceea este important sa ne amintim ca epuizarea este rareori, in intregime, cauzata de alegerile pe care le facem noi.
Au fost descrise trei tipuri de burnout:
1.Burnout individual este favorizat de un discurs interior excesiv negativ, de sine, nevroza si perfectionism. Cu alte cuvinte, ar apare atunci cand ne punem standarde extrem de inalte sau, dimpotriva, credem ca nimic din ceea ce facem nu este suficient de bun.
2.Epuizarea (burnout) interpersonala este cauzata de relatiile dificile cu ceilalti la locul de munca sau acasa. Nu sunt rare cazurile cand un sef sau coleg de munca agresiv sau ostil poate agrava pana la epuizare stresul deja existent la locul de munca.
3.Epuizarea organizationala este cauzata de o organizare deficitara, de cerinte extreme si de termene nerealiste care suprasolicita angajatii si le ameninta performanta si stabilitatea slujbei.
Cauzele declansarii epuizarii, asociate locului de munca
a.Responsabilitati si asteptari neclare din partea managerului. Doar 60% dintre angajati afirma ca stiu clar ce se asteapta de la ei in fiecare zi.
b.Presiuni de timp nerezonabile. Unele studii arata ca lucratorii angajati 80% din timpul de lucru, in intalniri, convorbiri telefonice sau raspunsuri la e-mailuri, au probleme in a-si finaliza sarcinile si proiectele alocate. Un termen nerealist care nu va fi respectat, va crea tensiune si suprasolicitare atat angajatului, cat si echipei firmei respective.
c.Sarcini de lucru greu de gestionat. O lista de sarcini aglomerate determina subalternii sa fie suprasolicitati si depasiti de volumul de munca, sa se epuizeze si sa comita erori repetate.
d.Deficiente de gestionare a timpului. Multitasking-ul si schimbarea contextului pot consuma 20-80% din productivitatea zilnica.
e.Lipsa comunicarii si a sprijinului din partea managerilor Potrivit unui raport din 2018 al Gallup, lucratorii care se simt puternic sustinuti de managerii lor au cu 70% mai putine sanse sa sufere de epuizare. Pe de alta parte, un manager indecis, neglijent sau agresiv poate face angajatul sa se simta deconectat, frustrat si cinic.
f.Colegi sau lideri nepoliticosi si nepasatori pot duce la cresterea cinismului si a pesimismului fata de locul de munca. Tratamentul nedrept, de exemplu nerecunoasterea meritelor si eforturilor sau recompensarea si promovarea unor persoane fara contributie reala, poate provoca detasarea si apatia angajatilor.
g.Colaborare excesiva. Colaborarea este o parte necesara a fiecarui mediu de lucru dar cand munca pare ca se afla in afara controlului angajatului, presiunea poate duce la epuizare.
h.Lipsa limitelor intre munca si timpul liber (viata privata). Cultura noastra face dificila separarea muncii de orice altceva. Cu toate acestea, incapacitatea de deconectare este cea care determina factorii de stres zilnici sa se combine si sa devina epuizanti.
Sursa https://www.reginamaria.ro/utile/dictionar-de-afectiuni/sindromul-de-burnout
Voi cum combateți acest sindrom? Ați avut de suferit de pe urma lui?
Descarcă aplicația My Orange:
