Întrebare fară răspuns

Ce este și cum prevenim burnout-ul?

Săptămânile trecute am participat la un curs cu tema "Ce este și cum prevenim sindromul burnout" Din curiozitate mai mult, am fost cât se poate de atent la ce s-a prezentat, cu exemple din viața reală, și mi-am dat seama că eu sunt una din persoanele norocoase, care nu a avut de suferit de pe urma acestui sindrom.

 

Burnout-ul este un sindrom psihologic care apare ca un raspuns prelungit la factorii de stres cronici interpersonali, in mod special, de la locul de munca. Mai mult decat stresul intens, sindromul de burnout asociaza modificari afective si cognitive, provoaca depersonalizare si o stare de epuizare coplesitoare, sentimente de cinism si detasare si un sentiment de ineficienta si lipsa de realizare. Persoanele aflate in burnout isi pierd total motivatia si energia.

 

Daca pana nu demult termenul se referea doar la riscurile extreme carora le faceau fata profesionistii din domeniul sanatatii, ofiterii de politie, pompierii si cei care se ocupa de traume si servicii umane, astazi, burnout-ul cuprinde si alte categorii de persoane, si, mai mult decat atat, sunt semnalate tot mai multe cazuri in randul copiilor si ingrijitorilor lor, dar si in alte circumstante, de exemplu familiale.

 

Studiile recente sugereaza ca stresul profesional si simptomele epuizarii profesionale sunt mult mai raspandite in randul medicilor decat in randul angajatilor din alte domenii, chiar si dupa ajustarea orelor de lucru si a nivelului de educatie. Burnout-ul poate avea numeroase consecinte profesionale si personale, inclusiv o crestere a fluctuatiei medicilor, reducerea calitatii ingrijirii pacientilor, afectarea relatiilor personale si consumul problematic de alcool. Cauze In majoritatea cazurilor, cand oamenii vorbesc despre burnout, se refera la burnout profesional. Oamenii, procesele de munca si trasaturile de personalitate influenteaza semnificativ marja de toleranta si reactivitatea la stres.

 

Exista o prejudecata in jurul sindromului de burnout care ii face pe oameni sa simta ca este cauzat exclusiv de volumul de munca sau de incapacitatea de a face fata stresului. Dar, in multe cazuri, factorii sunt in afara controlului nostru. De aceea este important sa ne amintim ca epuizarea este rareori, in intregime, cauzata de alegerile pe care le facem noi.

 

Au fost descrise trei tipuri de burnout:

1.Burnout individual este favorizat de un discurs interior excesiv negativ, de sine, nevroza si perfectionism. Cu alte cuvinte, ar apare atunci cand ne punem standarde extrem de inalte sau, dimpotriva, credem ca nimic din ceea ce facem nu este suficient de bun.

2.Epuizarea (burnout) interpersonala este cauzata de relatiile dificile cu ceilalti la locul de munca sau acasa. Nu sunt rare cazurile cand un sef sau coleg de munca agresiv sau ostil poate agrava pana la epuizare stresul deja existent la locul de munca.

3.Epuizarea organizationala este cauzata de o organizare deficitara, de cerinte extreme si de termene nerealiste care suprasolicita angajatii si le ameninta performanta si stabilitatea slujbei.

 

Cauzele declansarii epuizarii, asociate locului de munca

a.Responsabilitati si asteptari neclare din partea managerului. Doar 60% dintre angajati afirma ca stiu clar ce se asteapta de la ei in fiecare zi.

b.Presiuni de timp nerezonabile. Unele studii arata ca lucratorii angajati 80% din timpul de lucru, in intalniri, convorbiri telefonice sau raspunsuri la e-mailuri, au probleme in a-si finaliza sarcinile si proiectele alocate. Un termen nerealist care nu va fi respectat, va crea tensiune si suprasolicitare atat angajatului, cat si echipei firmei respective.

c.Sarcini de lucru greu de gestionat. O lista de sarcini aglomerate determina subalternii sa fie suprasolicitati si depasiti de volumul de munca, sa se epuizeze si sa comita erori repetate.

d.Deficiente de gestionare a timpului. Multitasking-ul si schimbarea contextului pot consuma 20-80% din productivitatea zilnica.

e.Lipsa comunicarii si a sprijinului din partea managerilor Potrivit unui raport din 2018 al Gallup, lucratorii care se simt puternic sustinuti de managerii lor au cu 70% mai putine sanse sa sufere de epuizare. Pe de alta parte, un manager indecis, neglijent sau agresiv poate face angajatul sa se simta deconectat, frustrat si cinic.

f.Colegi sau lideri nepoliticosi si nepasatori pot duce la cresterea cinismului si a pesimismului fata de locul de munca. Tratamentul nedrept, de exemplu nerecunoasterea meritelor si eforturilor sau recompensarea si promovarea unor persoane fara contributie reala, poate provoca detasarea si apatia angajatilor.

g.Colaborare excesiva. Colaborarea este o parte necesara a fiecarui mediu de lucru dar cand munca pare ca se afla in afara controlului angajatului, presiunea poate duce la epuizare.

h.Lipsa limitelor intre munca si timpul liber (viata privata). Cultura noastra face dificila separarea muncii de orice altceva. Cu toate acestea, incapacitatea de deconectare este cea care determina factorii de stres zilnici sa se combine si sa devina epuizanti.

 

Sursa https://www.reginamaria.ro/utile/dictionar-de-afectiuni/sindromul-de-burnout

 

Voi cum combateți acest sindrom? Ați avut de suferit de pe urma lui?

  • Răspunde
  • Distribuie această întrebare

Răspunsuri

Da, interesant. Totul depinde de abordare: trăiești pentru a munci, sau muncești pentru a trăi? Poți fi "zen" slugărind? Apreciază valorile de lângă tine și nu vei cunoaște noțiunea de "burn out". Cred că m-am făcut înțeles despre modul personal de abordare a vieții.

Sindromul burnout sau sindromul epuizării profesionale, un fenomen tot mai frecvent întâlnit în lumea modernă.

Burnout-ul este o afecțiune complexă asociată cu epuizarea mentală, fizică și emoțională care apare ca urmare a stresului excesiv acumulat pe termen lung. Pentru prima dată acest termen a fost menționat de psihologul Herbert Freudenberger in cartea sa «Burnout: The High Cost of High Achievement», scrisă în 1974.

Etapele prin care trece o persoană pană ajunge la epuizare sunt: nevoia puternică de afirmare, neglijarea nevoilor personale, apariția situațiilor conflictuale fie acasă fie la birou, negarea problemelor, izolarea de familie și de grupul social, schimbarea comportamentului, autodevalorizarea, sentimentul de gol interior, stări depresive, colaps fizic și emoțional. S-a constatat că mediul ostil nu reprezintă întotdeauna factorul care cauzează în mod direct burnout, ci trebuie să îi fie direct asociată şi inabilitatea individului de a face față unor noi condiții de la locul de muncă. Nevrotismul, extraversiunea și conștiinciozitatea sunt trăsături de personalitate care oferă predictibilitate pentru cel puțin două dintre dimensiunile sindromului burnout.

Sindromul de burnout nu se asociază neapărat cu orele suplimentare de la locul de muncă, ci cu stresul cronic acumulat, starea de epuizare, insatisfacția față de activitatea desfășurată zilnic și sentimentele de inutilitate resimțite.

Companiile ar trebui să investească în prevenție pentru a avea angajați care să-și atingă potențialul maxim. Să țină cont de raportul dintre sarcinile atribuite angajatului și ceea ce i se oferă în schimb precum și o monitorizare periodică a stării angajatului prin comunicare, feedback și stabilirea de noi obiective.

și somn.

Detalii aici:

https://bioclinica.ro/pentru-pacienti/articole-medicale/s...

Din fericire, nu m-am confruntat nici eu și nici apropiații mei cu acest sindrom sau nu am observat!

Sunt momente de stres, au fost și vor mai fi, dar m-am cam obișnuit cu stilul și cumva mintea e pregătită pt factorii de stres. In prima fază, mă enervez un pic, zic "iar, mah?", apoi ușor, ușor mă repliez și caut o rezolvare. Daca rămânem în starea de disconfort, fara sa căutăm soluții, nu facem altceva decât să adâncim problema.

Daca tot s-a deschis un subiect "extra" (un subiect bun de altfel) va provoc sa dezvaluti ce "lucrati" - nu este nevoie sa va declarati studiile sau firma la care lucrati/munciti ci doar ce "meserie" aveti in momentul de fata si ce program aveti , si am sa incep eu ( sunt curios ce "lucreaza" unii dintre liderii ai comunitatii gen Vio73 :) )
-Dispecer cu program 12 cu 24 -12 cu 48

Daca nu ma inseala pe mine memoria, acesta https://evz.ro/raluca-a-murit-din-prea-multa-munca-440033... este cazul care a scurtcircuitat Romnaia la vremea respectiva si a ridicat mari semne de intrebare asupa conditii reale de munca in special in sistemul privat, raportat la fisa postului. Stiu ca dupa aceasta tragedia ca au fost adoptate niste legi care sa impiedice patronii sa tina la nesfarsit angajatii peste program.

Cerceterile medicale au demosntrat faptul ca 24 de ore de nesomn echivaleaza cu un nivel de alcoolemie de cca 10 la mie, adica ai acceasi viteaza de reactie si luciditate cu a unui betiv. Exista si un episod din The MythBusters care au facut un asemea experiment.

In aceste conditii, pe langa problemele medicale de sanatate care se aduna pe termen lung, apar si greselile la locul de munca precum si cele din viata de zi-cu-zi. Aceste greseli pot avea rezultate catastrofale nu doar pentru tine si pot fi fatale pentru cei din jurul tau.

Cum poti combate acest sindrom? Simplu, sa-ti cunosti drepturile si legislatia pentru ca ITM-ul a inceput sa consitentizeze aceste aspecte. Pur si simplu aduci la cunostinta superiorului direct sau patronului in momentul in care te prezinti la interviul de angajare faptul ca (,) contratcul tau de munca cu respectiva societate este de 8 ore / zi, 40 ore / saptamana.

FaraUnID
FaraUnID

FaraUnID

User level
Nivel
4
5000 / 5000
puncte
Custom field 2
FaraUnID

@Mihai_13, eu sunt profesor, meserie care la un moment dat era permisiva și îmi lăsa timp să intru și prin comunitate. Din păcate (sau din fericire) odată cu venirea fizica a elevilor la școală, timpul s-a comprimat pentru mine. :)

fără să vreau, uneori este dificil să mă detașez total de stresul de la job. Mi se întâmplă să visez noaptea cum am îndeplinit sau nu un anumit task sau stau până târziu și mă gândesc cum aș putea rezolva o speță.
De asemea, uneori îmi este greu să nu vin acasă încărcată de stresul de peste zi, dar lucrez la asta.
Pentru că nu mai lucrez de acasă, un prim pas a fost să îmi las laptopul la birou astfel încât să nu mai fiu „tentată” să îl deschid în afara orelor de program.

Salut! Am observat că petreci timp în Comunitatea Orange, dar nu te-ai înscris încă.
Dacă te inscrii și devii membru, poți adresa întrebări în comunitate, poți să ajuți și tu alți membri și poți câștiga puncte, badge-uri și să te bucuri de multe alte beneficii!